Asta zicea azi toata lumea la scoala. Ca e ultima zi de cursuri din licenta. Unii mai realisti/pesimisti/amuzanti(depinde cum vrei s-o iei) spunea "adica sa speram!". O mexicanca: "Dupa 5 ani, in sfarsit termin!"(la ei se fac 5 ani de licenta si ea i-a facut aici pe ultimii doi). Oricum...bottom line e ca era ceva ce trebuie sarbatorit! "Il faut faire la fete!"
Indubitabil.
Din pacate, pe mine toate astea m-au lasat f rece. N-as putea spune de ce ca in mod normal mereu am trait momentele astea(terminatul unui ciclu scolar adica), ca ceea ce sunt...adica un final de etapa. Dar acum, in primul rand ca nu mi se pare ca se termina ceva...doar anul la Toulouse dar in privinta asta mi-am exprimat deja sentimentele si sunt in plin proces de conturare a unei teorii, in al doilea rand, inca mai sunt examenele deci oricum pe la scoala o sa mai dau si nu numai pt momente placute, iar in al treilea rand, nu simt chestia asta ca pe o usurare. Ca daca o e sa o iei asa, ce se termina? O etapa in care aveai ditamai libertatea, nici vorba de responsabilitati mari, chit ca aveai senzatia cateodata ca esti pana peste cap afundat in ele, o perioada in care ai voie sa incerci, sa vezi si sa cunosti pt ca despre asta e vorba in studentie, o perioada in care daca nu vroiai sa te duci la cursul de la 8 dimineata pur si simplu nu te duceai fara sa ti se sparga oale in cap si tot asa... Chestia e ca eu inca nu sunt gata sa renunt la treburile astea:) Desi stiu ca tre sa mai fac compromisuri dar I am really struggling sa ma pastrez pe mine, ce simt si ce imi place, clear in my head. Si sa work that way!
Da...si uite de asta nu am iesit eu azi la bauta:)
PS: Exista si un al patrulea rand...mie mi se pare ca de-abia acu greul incepe...nicidecum ca se termina cum e resimtita treaba asta aici (da...greu de crezut dar terminatul licentei aici e considerat lucru mare! Daca ai si mentiune esti tare rau! Ce mai...viata, dom'le!:))
PPS: Poza am pus-o ca mis e pare putin freakish.
